Questo sito usa cookie per fornirti un'esperienza migliore. Proseguendo la navigazione accetti l'utilizzo dei cookie da parte nostra OK
ambasciata_bucarest

Attualità

 

Attualità

SITUAŢIA POLITICĂ ÎN ROMÂNIA

Actualitatea la zi

Preşedinte: Klaus Iohannis – în funcţie din data 21 decembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.

 

Componenţa actuală a Executivului este următoarea:

  1. Viorica Dăncilă, Prim Ministru
  2. Viorel Ştefan, Viceprim Ministru
  3. Graţiela Gavrilescu, Viceprim Ministru şi ministrul Mediului
  4. Ana Birchall, Viceprim Ministru pentru Implementarea parteneriatelor internaţionale
  5. Paul Stănescu, Viceprim Ministru şi Ministru al Dezvoltării
  6. Valentin Popa, Ministrul Educaţiei
  7. Nicolae Burnete, Ministrul Cercetării
  8. Anton Anton, Ministrul Energiei
  9. Teodor Meleşcanu, Ministrul Afacerilor Externe
  10. Rovana Plumb, Ministrul Fondurilor Europene
  11. Viorel Ilie, Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul
  12. Eugen Orlando Teodorovici, Ministrul Finanţelor
  13. George Ivaşcu, Ministrul Culturii
  14. Sorina Pintea, Ministrul Sănătăţii
  15. Dănuţ Andruşca, Ministrul Economiei
  16. Ştefan Radu Oprea, Ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
  17. Lucian Şova, Ministrul Transporturilor
  18. Carmen Dan, Ministrul Afacerilor Interne
  19. Mihai Fifor, Ministrul Apărării
  20. Tudorel Toader, Ministrul Justiţiei
  21. Petre Daea, Ministrul Agriculturii
  22. Lia Olguţa Vasilescu, Ministrul Muncii
  23. Bogdan Cojocaru, Ministrul Comunicaţiilor
  24. Ioana Bran, Ministrul pentru Tineret şi Sport
  25. Bogdan Trif, Ministrul Turismului
  26. Ioan Deneş, Ministrul Apelor şi Pădurilor
  27. Natalia Intotero, Ministrul Românilor de Pretutindeni
  28. Victor Negrescu, Ministru pentru Afaceri Europene

Cei doi piloni importanţi ai politicii externe româneşti sunt: apartenenţa la Alianţa Atlantică, care datează din 2004, şi adeziunea la Uniunea Europeană, finalizată la data de 1 ianuarie 2007.

Recenta criză în Ucraina a readus în prim-plan rolul de importanţă regională a României, care reprezintă frontiera de est atât a Uniunii Europene, cât şi a Alianţei Nord-Atlantice.

În ceea ce NATO, Bucureştiul a salutat cu satisfacţie concluziile Summitului din Ţara Galilor (2014) în cadrul căruia a reuşit să atingă obiective importante. În acest context, se aminteşte, de asemenea, că România este membră a principalelor foruri subregionale, dintre care Iniţiativa Central Europeana (InCE), South-East European Cooperation Process (SEECP), Black Sea Economic Cooperation (BSEC), dar şi Southeast European Law Enforcement Center (SELEC).

România (împreună cu Bulgaria) a devenit membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. De atunci, ca orice stat al Uniunii Europene, are oportunitatea să beneficieze de finanţări acordare în cadrul fondurilor structurale, care reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea infrastructurii şi economiei ţării.

Bugetul prevăzut pentru perioada 2014 – 2020 este de aproximativ 39,88 miliarde de euro (din care aproximativ 22 de miliarde sunt destinate fondurilor structurale, 8 – dezvoltării rurale, iar restul – subvenţii pentru agricultură), în creştere cu 18% faţă de fondurile acordate în perioada 2007 – 2013. În august 2014, Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România şi documentul care stabileşte cum vor fi utilizate fondurile structurale europene şi cum vor fi efectuate investiţiile în respectiva perioadă.

România, care încă nu face parte din Spaţiul Schengen, continuă să fie monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în special în procesului de adaptare la standardele europene referitoare la justiţie şi afaceri interne.

Raporturi bilaterale

Relaţiile dintre Italia şi România pot fi caracterizate ca fiind foarte intense, atat in planul dialogului politic, cât şi în ceea ce priveşte colaborarea economico – comercială şi se dezvoltă în cadrul Declaraţiei de Parteneriat Strategic Consolidat semnată de respectivii Miniştri de Externe în data de 9 ianuarie 2008 la Bucureşti.

Urmează o sinteză a principalelor faze de dialog politic care a avut loc în ultimii ani.

După prima întâlnire inter-guvernamentală la nivel înalt din 9 octombrie 2008, anul 2010 a reconfirmat raportul optim consacrat între cele două state, adăugând pe lista tradiţională a întâlnirilor bilaterale la nivel înalt alte evenimente de o deosebită importanţă: în cursul lunii aprilie au avut loc la Roma vizitele Preşedintelui Senatului Mircea Geoană şi a Ministrului de Externe Teodor Baconschi. La Bucureşti s-au desfăşurat în iunie vizita Primarului Romei Gianni Alemano şi în noiembrie a Preşedintelui Camerei Gianfranco Fini.

Cea de-a doua Reuniune inter-guvernamentală la nivel înalt italo-română a avut loc la Bucureşti în perioada 30 - 31 mai 2011. Ulterior, a avut loc
vizita de două zile la Bucureşti a DomnuluiPreşedinte al Republicii, Giorgio Napolitano, şi a soţiei acestuia (15-16 octombrie 2011).În cursul vizitei, Presedintele Napolitano s-a întâlnit cu cei mai importanţi reprezentanţi ai autorităţilor statului român, dar şi cu exponenţi ai comunităţii italiene din România, ai oamenilor de afaceri italieni şi cu angajaţii Institutiilor italiene care operează pe teritoriul statului român.

După o scurtă pauză datorată unor factori interni în ambele ţări, din 2013 s-aredeschis seria tradiţională de întâlniri politice la nivel înalt, care au adus o consolidare ulterioară a raporturilor bilaterale. Vizitele la Bucureşti ale Vice Ministrului Afacerilor Externe, Marta Dassu’ (17-18 octombrie) şi Preşedintelui Senatului, Pietro Grasso (2-3 decembrie) au deschis o lungă serie de colocvii bilaterale de importanţa majoră, care s-au desfăşurat în prima parte a anului în curs.

În ianuarie 2014, au efectuat vizite oficiale la Roma Ministrul Afacerilor Externe român, Titus Corlăţean (care s-a întâlnit cu omologul său Emma Bonino şi cu Preşedintele Consiliului de Miniştri, Enrico Letta) şi Ministrul Economiei, Andrei Dominic Gherea, care a avut un colocviu bilateral cu Ministrul Dezvoltării Economice, Flavio Zanonato. Aceste vizite au pregătit întâlnirea pe care au avut-o la Roma (în 28 februarie 2014) Premierul Matteo Renzi, şi Prim-Ministrul României, Victor Ponta. Cei doi premieri au discutat aspecte referitoare la dialogul politic şi economic dintre cele două ţări, legate de un Parteneriat Strategic Consolidat. Tot la Roma s-au desfăşurat şi vizitele Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, cu ocazia Conferinţei Preşedinţilor Parlamentelor UE (13-14 martie) şi Ministrului de Justiţie, Robert Cazanciuc.

Cu privire la vizitele instituţionale în România, în 2014 s-au desfăşurat la Bucureşti vizitele Preşedintelui Consiliului de Miniştri, Matteo Renzi (13 noiembrie), Ministrului de Externe, Federica Mogherini (28 mai), Vice Ministrului pentru Politici Agricole, Alimentare şi Forestiere, Andrea Olivero (2-3 aprilie), Preşedintelui Comisiei de Afaceri Externe a Senatului, Pier Ferdinando Casini (17-18 iunie), şi a Şefului Poliţiei, Alessandro Pansa (21 ianuarie).

În 2015, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vizitat de două ori Italia. În cursul primei vizite, care a avut loc la Roma în perioada 27 – 28 aprilie, Preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu Preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, şi cu Prim-Ministrul Matteo Renzi. În cadrul celei de-a doua vizite, desfăşurată între 14 – 15 mai, Preşedintele Iohannis l-a întâlnit pe Sanctitatea Sa Papa Francisc şi a vizitat Pavilionul României din cadrul Expoziţiei Universale EXPO Milano 2015.

În perioada 8 – 9 iulie, Ministrul Afacerilor Externe şi a Cooperării Internaţionale, Paolo Gentiloni, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti. În cadrul misiunii, Ministrul Gentiloni a deschis lucrările Conferinţei ANCE şi s-a întâlnit cu cele mai importante autorităţi locale (Preşedintele Iohannis, Prim-Ministrul Ponta, Ministrul de Externe Aurescu, Ministrul Finanţelor Publice Teodorovici şi Ministrul Economiei Tudose), dar şi cu oameni de afaceri şi reprezentaţi ai “Sistema Italia”.

În perioada 15 – 16 octombrie, Subsecretarul de Stat pentru Afaceri Externe din cadrul Ministerului italian al Afacerilor Externe, Senatorul Benedetto Della Vedova, a efectuat o vizită la Bucureşti. În cadrul acesteia, Senatorul Della Vedova s-a întâlnit cu Prim-Ministrul, cu Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu Ministrul de Externe al României, cu Ministrul Finanţelor Publice şi cu Secretarul de Stat pentru Afaceri Strategice din cadrul MAE român, dar şi cu un grup restrâns de întreprinzători. De asemenea, acesta a participat la Bucharest Forum, organizat de Aspen Institute Romania, şi a vizitat Şantierul Astaldi pentru construirea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate.

 


55